|
Noile
reguli contabile – de la 1 ianuarie 2010 ORDIN
nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene |
|
Modificari si
completari semnificative fata de prevederile anterioare OMF 1752/ 2005 Contabilitate in valuta, reguli de
conversie in lei: Subunităţile
din străinătate care aparţin persoanelor cu sediul în România
conduc contabilitatea în lei şi în valută sau numai în
valută.În cazul în care contabilitatea este ţinută în
lei şi în valută, informaţiile privind activitatea
desfăşurată de acestea sunt integrate în activitatea
raportată de unitatea din România.În cazul în care contabilitatea este
ţinută în valută, pentru conversia activelor şi
datoriilor se foloseşte cursul de schimb de la data bilanţului, iar
capitalurile proprii rămân exprimate la cursul istoric.Pentru conversia
veniturilor şi cheltuielilor se foloseşte cursul de schimb de la
data tranzacţiilor sau se poate folosi un curs mediu, atunci când cursul
de schimb nu fluctuează semnificativ.
(in trecut contabilitatea in valuta se tine numai pentru necesitatile proprii
de informare). Prevederi privind transparenta: Utilizatorii
situaţiilor financiare întocmite potrivit prezentelor reglementări
includ investitorii actuali şi potenţiali, personalul angajat,
creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi
alte autorităţi, precum şi publicul. Aceştia
utilizează situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte
din necesităţile lor de informaţii. Prevederi privind schimbul de active: În cazul
schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct
operaţiunea de vânzare şi cea de cumpărare, pe baza
documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor si
cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul
contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de
servicii. Principiul prevalenţei economicului
asupra juridicului. Prezentarea valorilor din
cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere
se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al
operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a
acestora. Evenimentele
şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în
contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza documentelor
justificative. Exemple
de situaţii când se aplică principiul prevalenţei economicului
asupra juridicului pot fi considerate: -
încadrarea contractelor de
leasing în leasing operaţional sau financiar; -
încadrarea operaţiunilor la
vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignaţie; -
recunoaşterea veniturilor,
respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca
venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; -
încadrarea participaţiilor ca fiind
deţinute pe termen lung sau pe termen scurt; -
recunoaşterea
participaţiilor deţinute ca acţiuni deţinute la afiliati,
a intereselor de participare si a altor imobilizări financiare; -
încadrarea reducerilor acordate,
respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare. Entităţile
au obligaţia ca la contabilizarea operaţiunilor economico-financiare
să ţină seama de toate informaţiile disponibile, astfel
încât să fie extrem de rare situaţiile în care aplicarea
principiului prevalenţei economicului asupra juridicului să
conducă la o operaţiune a cărei natură să fie
diferită faţă de cea stabilită dacă nu s-ar aplica
acest principiu. Aplicarea schimbarilor de metoda Termenul
de “metodă contabilă” se aplică atât metodelor şi
regulilor de evaluare, cât şi metodelor şi regulilor de prezentare
a situaţiilor financiare anuale. Schimbările
de metodă contabilă pot fi determinate de: a)
iniţiativa entităţii, caz în care schimbarea trebuie
justificată; b) o
decizie a autorităţii compentente şi care se impune
entităţii (schimbare de reglementare), caz în care schimbarea nu
trebuie justificată. Schimbările
de metodă nu sunt justificate de schimbarea conducătorilor
entităţii. Tratamentul estimarilor Procedura
de estimare depinde de raţionamentele bazate pe ultimele informaţii
disponibile. O estimare este revizuită dacă împrejurările pe
care s-a bazat s-au modificat ca urmare a unor noi informaţii sau a unei
mai bune experienţe. Schimbările
de estimări nu constituie corecţii de erori, cu excepţia
cazului în care estimările anterioare erau bazate pe date eronate,
plecând de la informaţii disponibile la acel moment. Ca urmare,
aprecierea în acest caz a caracterului eronat nu se efectuează în raport
cu informaţiile deţinute la momentul prezent. Tratamentul reducerilor comerciale Reducerile
comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de
achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de
achiziţie, în timp ce reducerile financiare primite de la furnizor,
indiferent de perioada la care se referă, reprezintă venituri ale
perioadei. Reducerile
comerciale acordate şi înscrise pe factura de achiziţie corectează
(reduc) costul de achiziţie al bunurilor. Reducerile
comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate
ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se
evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale
primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”). Reducerile
financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru
achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Corectarea erorilor contabile Corectarea
erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe
seama contului de profit şi pierdere. Corectarea
erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se
efectuează pe seama rezultatului reportat. Pot fi corectate pe seama
contului de profit şi pierdere erorile nesemnificative, care nu
sunt de natură să influenţeze informaţiile
financiar-contabile. (anterior acestea
erau integral atribuibile rezultatului reportat). În notele
la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare
cu privire la erorile constatate. În cazul erorilor aferente
exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune
ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile
financiare. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară
şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţiei
financiare, sunt prezentate în notele explicative. Precizari cu privire la regulile de
evaluare OMF 3055/
2009 aduce foarte multe precizari, detalii si exemple privind:
Cateva
din cele mai importante precizari: -
Imobilizările necorporale şi corporale înregistrate la cost,
constatate ca fiind depreciate, se vor evalua la valoarea lor actuală,
stabilită în funcţie de valoarea
de utilitate şi preţul pieţei. Valoarea
de
utilitate poate fi determinată de specialişti în domeniu
sau de angajaţi din compartimentele tehnic şi economic ale
entităţii; -creanţele
şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din
evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz; -
evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea
lor probabilă de încasare sau de plată; -valorile
mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de
tranzacţionare, iar cele netranzacţionate la costul istoric
mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare; -valorile
mobiliare pe termen lung se evaluează la costul istoric mai puţin
eventualele ajustări pentru pierdere de valoare. -elementele
nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la
cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie contabilizate şi
prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb de
la data efectuării tranzacţiei; -elementele
nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la
valoarea justă (de exemplu, imobilizările corporale reevaluate)
trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data
determinării valorilor respective. Precizari privind capitalizarea
costurilor indatorarii Costurile
îndatorării pot fi incluse în costurile de producţie ale unui activ
cu ciclu lung de fabricaţie, în măsura în care sunt legate de
perioada de producţie. Capitalizarea
costurilor îndatorării trebuie să înceteze când se
realizează cea mai mare parte a activităţilor necesare pentru
pregătirea activului cu ciclu lung de fabricaţie, în vederea
utilizării prestabilite sau a vânzării acestuia. În cazul
includerii costurilor îndatorării în valoarea activelor, acestea trebuie
prezentate în notele explicative. Recunoasterea si evaluarea activelor
imobilizate 1. Redefinirea
activelor imobilizate: Activele
imobilizate sunt active generatoare de beneficii şi deţinute peo
perioadă mai mare de un an în scopul desfăşurării
activităţilor entităţii. Drepturile asupra
proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, aşa
cum sunt definite de legislaţia naţională, trebuie prezentate
la "Terenuri şi construcţii". Mişcările
diverselor elemente de imobilizări se prezintă în notele
explicative. În acest scop, se prezintă distinct, începând cu costul de
achiziţie sau costul de producţie, pentru fiecare element de
imobilizare, pe de o parte, creşterile, cedările şi transferurile
în cursul exerciţiului financiar, iar, pe de altă parte,
ajustările cumulate de valoare la începutul exerciţiului financiar
şi la data bilanţului, precum şi rectificările efectuate
în cursul exerciţiului financiar asupra ajustărilor de valoare din
exerciţiile financiare precedente. Ajustările
de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri clare din elementele
corespunzătoare. Dacă,
atunci când situaţiile financiare anuale se întocmesc conform
prezentelor reglementări pentru prima oară, costul de
achiziţie sau costul de producţie al unei imobilizări nu poate
fi determinat fără cheltuieli sau întârzieri exagerate, valoarea
reziduală de la începutul exerciţiului financiar poate fi
tratată drept cost de achiziţie sau cost de producţie. Orice aplicare a acestei prevederi trebuie
prezentată în notele explicative. În acest
context, valoarea reziduală reprezintă valoarea de utilitate a
bunului respectiv. Noi concepte privind recunoasterea deprecierii: La data
fiecărui bilanţ, entităţile vor verifica dacă
există indicii ale deprecierii imobilizărilor necorporale
şi corporale. Dacă
există un indiciu cu privire la posibila depreciere a unei
imobilizări, acest fapt poate indica faptul că trebuie revizuită durata de viaţă utilă
rămasă, metoda de amortizare sau durata şi metoda de
amortizare, chiar dacă nu se recunoaşte nicio pierdere din
depreciere pentru acea imobilizare. La
evaluarea existenţei indiciilor de depreciere se vor lua în considerare
atât surse externe de informaţii, cât şi surse interne de
informaţii:
- pe
parcursul perioadei, valoarea de piaţă a activului a scăzut
semnificativ mai mult decât ar fi fost de aşteptat ca rezultat al
trecerii timpului sau utilizării; - pe
parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ
asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în
viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic
în care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe
piaţa căreia îi este dedicat activul; - ratele
dobânzilor pe piaţă sau alte rate de piaţă ale
rentabilităţii investiţiilor au crescut în timpul perioadei,
fiind probabil ca aceste creşteri să ducă la scăderea
semnificativă a valorii recuperabile a imobilizării etc.
-
există indicii de uzură fizică sau morală a
imobilizării; - pe
parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative în ceea ce
priveşte gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau
se aşteaptă să fie utilizată (ex: situaţiile în care
imobilizarea devine
neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a
activităţii căreia îi este dedicată imobilizarea, precum
şi planificarea cedării imobilizării înainte de data
estimată anterior); -raportările
interne pun la dispoziţie indicii cu privire la faptul că
rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe
decât cele scontate. Aceste raportari interne sunt fluxuri de trezorerie
estimate pentru cheltuieli de intretinere si exploatare planificate, devieri
ale acestora de la bugetul planificat, rezultate inferioare sau slab
calitative, pierderi din exploatare cauzate, etc. Prevederile
de mai sus referitoare la estimarea fluxurilor de trezorerie se aplică obligatoriu de
către persoanele juridice de interes public, precum şi de
entităţile care depasesc limitele pentru situatii simplificate.
Celelalte entităţi pot determina valoarea de utilitate în
funcţie de elementele menţonate anterior. Estimarea
fluxurilor de trezorerie se
efectuează de către persoane specializate, în cazul
persoanelor juridice de interes public, precum şi al
entităţilor care depasesc limitele pentru situatii simplificate şi
de către comisiile de inventariere, prin estimări,
constatări, în cazul celorlalte entităţi. Atunci
când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările
financiare, trebuie făcute ajustări pentru pierdere de valoare,
astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare
atribuită acestora la data bilanţului. Imobilizările trebuie să facă
obiectul ajustărilor de valoare,
indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate
sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică
valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se
estimează că reducerea valorii acestora este permanentă. Dacă
activele imobilizate fac obiectul ajustărilor excepţionale de
valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se
prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea
au fost efectuate. 2. Noi
concepte privind recunoasterea imobilizarilor necorporale Imobilizarile
necorporale produse intern se recunoaste intr-o faza într-o fază de cercetare şi o fază de dezvoltare. Dacă o
entitate nu poate face distincţia între faza de cercetare şi cea de
dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări
necorporale, entitatea tratează cheltuielile cu acel proiect ca şi
cum ar fi determinate doar de faza de cercetare. Nicio
imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau din faza de
cercetare a unui proiect intern) nu se
recunoaşte. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare
a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuială atunci când sunt
generate, deoarece în faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu
poate demonstra că o imobilizare necorporală există şi
că aceasta va genera
beneficii economice viitoare. 3. Activele
de natura cheltuielilor de constituire trebuiesc amortizate în cadrul
unei perioade de maximum cinci ani. 4. Active
de natura cheltuielilor de dezvoltare se recunoaşte dacă,
şi numai dacă, o entitate poate demonstra
toate cele ce urmează: a)
fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale,
astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau
vânzare; b)
intenţia sa de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o
utiliza sau vinde; c)
capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală; d) modul
în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare
probabile; e)
disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare şi de altă
natură adecvate pentru a completa dezvoltarea şi pentru a utiliza
sau vinde imobilizarea necorporală; f)
capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile
imobilizării necorporale pe perioada dezvoltării sale. Recunoasterea initiala a activelor necorporale
va avea in vedere si faptul ca element
raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut
ulterior ca parte din costul unei imobilizări necorporale. 5. Contabilizarea
operatiunilor de leasing si prezentarea in Notele Explicative Imobilizările
corporale deţinute în baza unui contract de leasing se
evidenţiază în contabilitate în funcţie de prevederile
contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia
în vigoare. Entităţile ţin cont, de asemenea, şi de
cerinţele principiului prevalenţei economicului asupra juridicului.
Sunt
prezentate detaliat conditiile si modalitatile de inregistrare a
operatiunilor de leasing financiar, operational si leaseback atat pentru
locatar cat si locator. Nota 10
la situatiile finaciare va trebui sa prezinte informatii despre ratele
achitate în cadrul unui contract de leasing. In cazul
unui leasing financiar, locatorul va prezenta
următoarele informaţii: - o
descriere generală a contractelor semnificative de leasing; - dobânda
de încasat aferentă perioadelor viitoare. În cazul
unui leasing financiar, locatarul va evidenţia
următoarele: -o
descriere generală a contractelor importante de leasing, incluzând, dar
fără a se limita la, următoarele: -
existenţa şi condiţiile opţiunilor de reînnoire sau
cumpărare; -
restricţiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele
referitoare la datorii suplimentare şi alte operaţiuni de leasing. - dobânda
de plătit aferentă perioadelor viitoare. 6.
Lamuriri privind recunoasterea cladirilor si tereneurilor Drepturile
asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare,
aşa cum sunt definite de legislaţia naţională, trebuie
prezentate la "Terenuri şi construcţii". În cazul
în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta,
cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute după natura lor,
fără a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului.
Acelaşi tratament contabil are şi valoarea neamortizată a
clădirii demolate. Terenurile
şi clădirile sunt active separabile şi sunt contabilizate
separat, chiar atunci când sunt achiziţionate împreună. O
creştere a valorii terenului pe care se află o clădire nu
afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii. La
imobilizări corporale sunt evidenţiaţi distinct câinii de
pază. 7. Lamuriri
privind amortizarea Amortizarea
imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, începând cu luna
următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea
integrală a valorii lor de intrare. Orice modificare semnificativă
a condiţiilor de utilizare sau învechirea unei imobilizări
justifică revizuirea acestui plan. Calcularea
şi înregistrarea amortizării nu se sistează pe perioada în
care imobilizările corporale sunt trecute în conservare. Amortizarea
imobilizărilor
corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se
calculează şi se înregistrează în contabilitate de către
entitatea care le are în proprietate Se supun,
de asemenea, amortizării investiţiile efectuate la
imobilizările corporale luate cu chirie, pe durata contractului de
închiriere. La
expirarea contractului de închiriere, valoarea investiţiilor efectuate
şi a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcţie
de clauzele cuprinse în contractul de închiriere, transferul poate reprezenta
o vânzare de active sau o altă modalitate de cedare. Înregistrarea în
contabilitate a operaţiunilor se efectuează conform prezentelor
reglementări. 8. Compensaţii
de la terţi În cazul
distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale,
creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de
acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia
ulterioară de active noi sunt
operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca
atare pe baza documentelor justificative. Astfel, deprecierea activelor se
evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a
încasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform
contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia. 9. Metode
alternative de evaluare Sunt
prezentate detaliat conditiile si metodele de reevaluare a activelor
corporale si financiare. Contabilitatea de acoperire a riscurilor
instrumentelor derivate (hedging) Scopul
aplicării contabilităţii de acoperire îl reprezintă
reflectarea în contabilitate a efectelor strategiilor referitoare la
administrarea şi acoperirea riscurilor. Contabilitatea
de acoperire urmăreşte reflectarea în conturile de venituri
şi cheltuieli a efectelor operaţiunilor de acoperire prin
recunoaşterea în aceeaşi perioadă a rezultatelor aferente
elementelor acoperite şi instrumentelor de acoperire. Instrumentele
de acoperire pot fi numai instrumente
derivate, astfel desemnate, a căror valoare justă sau fluxuri
de trezorerie se aşteaptă să compenseze modificările de
valoare justă sau de fluxuri de trezorerie ale elementelor acoperite
desemnate. Un singur
instrument derivat poate fi desemnat drept instrument de acoperire pentru
acoperirea mai multor tipuri de risc, în următoarele condiţii: -
diversele riscuri acoperite să poată fi clar identificate; -
eficienţa operaţiunii de acoperire să poată fi
demonstrată; şi - este
posibilă asigurarea unei desemnări specifice a instrumentului
derivat, pentru acoperirea diferitelor categorii de risc. Elementele
acoperite pot fi active, datorii, angajamente ferme sau tranzacţii
previzionate foarte probabile care îndeplinesc în mod cumulativ
următoarele condiţii: - expun
entitatea la riscul modificării valorii juste sau a fluxurilor viitoare
de trezorerie; şi - sunt
desemnate ca fiind acoperite. Contabilitatea
de acoperire se aplică unei relaţii de acoperire dacă şi
numai dacă sunt întrunite, concomitent, următoarele condiţii: - la
iniţierea operaţiunii de acoperire există o desemnare
şi o documentaţie formală a relaţiei de acoperire
precum şi a obiectivului şi strategiei de administrare a riscului,
referitoare la respectiva operaţiune de acoperire. Documentaţie
trebuie să identifice instrumentul de acoperire, tranzacţia sau
elementul acoperit, natura riscului acoperit şi modul în care
instituţia va determina eficienţa instrumentului de acoperire în
compensarea expunerii la modificările de valoare justă sau de
fluxuri de trezorerie ale elementului acoperit, atribuibile riscului acoperit - se
preconizează că operaţiunea de acoperire va avea un grad
ridicat de eficienţă în compensarea modificărilor de valoare
justă sau de fluxuri de trezorerie atribuibile riscului acoperit, -în
situaţia operaţiunilor de acoperire a unei tranzacţii
previzionate, aceasta trebuie să aibă un grad ridicat de
probabilitate şi să prezinte o expunere la variaţia fluxului
de trezorerie ce va afecta în final contul de profit şi pierdere; - eficienţa
operaţiunii de acoperire poate fi evaluată în mod credibil; -
operaţiunea de acoperire este evaluată periodic, ocazie cu care se
constată că aceasta a avut un grad ridicat de eficienţă
în cadrul perioadelor de raportare financiară în care a fost
desemnată ca operaţiune de acoperire. …. Precizari privind recunoasterea
stocurilor În
categoria stocurilor se cuprind şi activele
cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu,
ansambluri sau complexuri de locuinţe etc. realizate de
entităţile ce au ca activitate principală obţinerea
şi vânzarea de locuinţe). Dacă construcţiile sunt
realizate în scopul exploatării pe termen lung, ele reprezintă
imobilizări. De
asemenea, atunci când un teren este
cumpărat în scopul construirii pe acesta de construcţii destinate
vânzării, acesta este înregistrat la stocuri. Transferul de active din grupa
imoibilizari in grupa circulante si invers Atunci
când există o modificare a utilizării activului, în sensul că
o imobilizare corporală care a fost folosită de proprietar
urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva
vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea
destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului
din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul
se înregistrează la valoarea neamortizată a imobilizării.
Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu
reclasificarea activului se procedează la închiderea contului de rezerve
din reevaluare aferente acestuia. În cazul
în care un activ care a fost iniţial recunoscut la terenuri este folosit
ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate
vânzării, în funcţie de modul de negociere a contractelor de
vânzare a bunurilor ce fac obiectul construcţiei şi vânzării,
valoarea terenului se include în valoarea activului construit sau se
evidenţiază distinct la stocuri de natura mărfurilor, la
valoarea de înregistrare în contabilitate. Dacă
terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului se procedează
la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia. În cazul
activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinţe care
initial erau destinate vânzării şi care ulterior îşi
schimbă destinaţia, urmând a fi folosite de entitate pe o perioada
îndelungată sau să fie închiriate unor terţi, în contabilitate
se înregistrează un transfer de la stocuri la imobilizări
corporale. Transferul se efectuează la data
schimbării destinaţiei, la valoarea la care activele erau
înregistrate în contabilitate (reprezentată
de cost). Material demonstrativ În cadrul
stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare
sau în consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie
pentru negocire în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub
un an. Acestea
se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie
au durată de utilizare mai mare
de un an, ele reprezintă imobilizări. Introducerea unei noi clasificatii de stoc
- Grupa 32 “Stocuri în curs de
aprovizionare” Sunt
reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri
cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile
aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare. Înregistrarea
în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data
transferului riscurilor şi beneficiilor. În
general, datele de transfer al controlului, de transfer al
proprietăţii şi de livrare coincid. Totuşi, pot exista
decalaje de timp, de exemplu, pentru: - bunuri
vândute în consignaţie; - stocuri
gajate livrate creditorului beneficiar
al gajului, care rămân contabilizate în bilanţul debitorului
până la vânzarea lor; - bunuri
recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie
înregistrate în activele cumpărătorului; - bunuri
livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă,
transferul de proprietate având loc; - bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care
a avut loc transferul proprietăţii. De exemplu, la vânzările
cu condiţia de livrare “ex-work”, bunurile vândute ies din stocul
vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziţia
cumpărătorului etc. Stocuri inlocuite frecvent Materiile
prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite
şi a căror valoare totală este de o importanţă
secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active" la
o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea
şi structura acestora nu variază în mod semnificativ. Eliminarea costului
subactivităţii din valoarea producţiei
stocate depinde de metoda de inventar aplicată, astfel: - în
cazul inventarului intermitent, corecţia valorii producţiei stocate
se face cu ocazia evaluării acesteia; - în
cazul inventarului permanent, veniturile aferente producţiei stocate se
corectează prin creditul conturilor de produse Precizari privind recunosterea costurilor În cazul
neplătitorilor de TVA costul de achizitie cuprinde si TVA aferent
bunurilor. Alte
elemente constituitive ale costului de achizitie: -
comisioanele, taxele notariale, -
cheltuieli cu obţinerea de
autorizaţii şi alte cheltuieli atribuibile direct bunurilor
respective. -
cheltuielile de transport sunt
incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de
aprovizionare este externalizată. Precizari privind costul de productie Exemple
de cheltuielile de stocare a materiilor prime folosite la fabricarea de
produse sunt incluse în costul de producţie al produselor, dar nu
se includ cheltuielile cu stocarea produselor finite care urmează a fi
vândute ca atare; - regiile
(cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la
aducerea stocurilor
în forma şi locul final; -
costurile de desfacere; - regia
fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept
cheltuială în perioada în care a
apărut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza
capacităţii normale de producţie. Regia
fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de
producţie care rămân relativ constante, indiferent de volumul
producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor
şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi
administrarea secţiilor. Capacitatea
normală de producţie reprezintă producţia estimată a
fi obţinută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de
perioade, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de
capacitate rezultată din întreţinerea planificată a
echipamentului. Sunt
similare costului subactivităţii costurile generate în perioadele
de grevă. Ca urmare, acestea sunt excluse din costul de
producţie. Investiţii pe termen scurt, noul
tratament al depozitelor bancare Contravaloarea
acţiunilor pe termen scurt primite
cu titlu gratuit se înregistrează în contrapartidă cu contul
“Alte venituri financiare.” Alte investiţii
pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi
răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte
valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit
într-un termen scurt. În categoria altor investiţii pe
termen scurt intră şi depozitele bancare pe termen scurt. La
intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la
costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de
cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor Depozitele
bancare pe termen scurt în valută se
înregistrează la constituire la
cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, de la
data operaţiunii de constituire. Lichidarea
depozitelor constituite în valută se
efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
României, de la data operaţiunii
de lichidare. Diferenţele
de curs valutar între cursul de la data
constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate şi
cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării
depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar, după caz. Reevaluarea lunara a disponibilitatilor
de trezorerie in valuta La finele
fiecărei luni, diferenţele de curs
valutar rezultate din evaluarea la cursul de schimb valutar, comunicat de
Banca Naţională a României, valabil în ultima zi bancară a lunii
în cauză, a disponibilităţilor în valută şi
a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută,
acreditive şi depozite în valută, se înregistrează în
conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar,
după caz. Lichidarea
acreditivelor constituite în valută
se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională
a României, de la data operaţiunii
de lichidare.Diferenţele de curs valutar între cursul de la data
constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în
contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data
lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri sau
cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz. Tratamentul deconturilor din avansuri
trezorerie in valuta În cazul
plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile
se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării
operaţiunilor sau la cursul din data decontării
avansului. Sumele
reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi
nedecontate până la data bilanţului, se evidenţiază în contul
de debitori diverşi (461 „Debitori
diverşi”) sau creanţe în legătură cu personalul (4282 „Alte creanţe în
legătură cu personalul”), în funcţie de natura
creanţei. Conturi de terti: scontul comercial,
factoringul, forfetarea În
conturile de terţi se înregistrează distinct operaţiunile de
scontare, factoring, forfetare şi alte operţiuni, efectuate cu
instituţii de credit. Scontul
comercial - reprezintă operaţiunea prin care
în schimbul unui efect de comerţ (cambie, bilet la ordin),
instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei,
valoarea efectului, mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele
aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv,
iar instituţia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor. Factoringul
- este operaţiunea prin care clientul, denumit
aderent, transferă proprietatea creanţelor (facturilor) sale
comerciale instituţiei de credit, denumită factor, aceasta având
obligaţia, conform contractului încheiat, de a asigura încasarea
creanţelor aderentului. Instituţia de credit, pe baza documentelor
primite, plăteşte valoarea nominală a creanţelor, mai
puţin agio, fie imediat, fie la scadenţa
acestora sau la scadenţa contractuală stabilită cu
aderenţii. Forfetarea
- reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui
deţinător anterior, a unor creanţe scadente la termen, ca
rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii. Evaluarea si reevaluarea conturilor de
terti in valuta În cazul
bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de
însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească
ulterior, cursul valutar utilizat la
înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor. La finele
fiecărei luni, creanţele şi
datoriile în valută se
evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de
Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în
cauză, cu recunoaşterea în contabilitate a
diferenţelor de curs înregistrate. Prevederile
de mai sus se aplică şi creanţelor şi datoriilor
exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcţie de cursul unei valute. Atunci
când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul
aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă de curs
valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa sau
datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară,
diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care
intervine până în luna decontării, se determină ţinând
seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul
fiecărei luni. Diferenţele
de valoare
care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei,
în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la
care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care
apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci când
creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi
luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este
recunoscută în acea lună. Atunci
când creanţa sau datoria este decontată într-o lună
ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care
intervine până în luna decontării, se determină ţinând
seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul
fiecărei luni. Prevederile
de mai sus se aplică şi pentru
activitatea desfăşurată
în străinătate de subunităţile fără
personalitate juridică, şi care aparţin persoanelor
juridice cu sediul sau domiciliul în România, inclusă în situaţiile
financiare ale persoanei juridice române. Prescrierea creanţelor şi
datoriilor Scăderea
din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror
termene de încasare sau de plată sunt prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse
toate demersurile juridice,
potrivit legii, pentru decontarea acestora. Organizarea contabilitatii analitice
furnizorilor şi clienţilor Contabilitatea
furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi
creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare
persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea
analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel:
interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de
plată, respectiv de încasare. În cadrul
conturilor de furnizori şi clienţi, se grupează distinct
datoriile şi creanţele rezultate din tranzacţiile cu
clauze de rezervă de proprietate. Cesiunea creantelor În cazul
cesionării unei creanţe, diferenţa dintre valoarea
creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului reprezintă venit la data
constatării drepturilor şi obligaţiilor, potrivit
clauzelor contractuale. Contabilitatea decontărilor cu
personalul, contabilizarea beneficiilor acordate sub form de instrumente de
capital În
vederea înregistrării primelor reprezentând participarea la profit,
acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul
previzionat al acestora atunci şi numai atunci când: a)
entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face
astfel de plăţi ca rezultat al
evenimentelor anterioare; şi b) poate
fi făcută o estimare certă a obligaţiei. O obligaţie curentă există atunci,
şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă
realistă decât să efectueze aceste plăţi. În
situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime
reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se
reflectă sub formă de provizion,
cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează
a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime. Sumele
datorate şi neachitate personalului
(concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv
eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta,
aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte
datorii şi creanţe în legătură cu personalul
(428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul).
Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în
perioadele următoare,
aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii
şi creanţe sociale. Aici se
cuprinde şi contribuţia unităţii la schemele de pensii
facultative şi la primele de asigurare voluntară de
sănătate. Debitele
provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme
şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube
materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor
hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte
creanţe faţă de personalul entităţii se
înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul. Beneficiile
sub forma acţiunilor proprii ale
entităţii (sau alte instrumente de capitaluri proprii), acordate
angajaţilor sunt înregistrate distinct (contul 644 “Cheltuieli cu remunerarea
în instrumente de capitaluri proprii"), în contrapartida
conturilor de capitaluri proprii (de exemplu, “Alte rezerve”, analitic
distinct), la valoarea justă a respectivelor instrumente de capitaluri
proprii, de la data acordării acelor beneficii. Recunoaşterea
cheltuielilor aferente muncii prestate de angajaţi are loc în momentul
prestării acestora. Data acordării beneficiilor reprezintă
data la care entitatea şi angajaţii beneficiari ai respectivelor
instrumente înţeleg şi
acceptă termenii şi condiţiile tranzacţiei, cu
menţiunea că, dacă respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioară (de
exemplu, de către acţionari), data acordării beneficiilor este
data la care este obţinută respectiva aprobare. Pentru
instrumentele de capitaluri proprii acordate care intră în drepturi
imediat, la data acordării beneficiilor, angajaţilor nu li se cere
să finalizeze o perioadă specificată de servicii înainte de a
avea dreptul necondiţionat asupra respectivelor instrumente de
capitaluri proprii şi, în absenţa unei dovezi privind contrariul,
entitatea va considera că serviciile prestate în schimbul instrumentelor de
capitaluri proprii au fost deja primite. În acest caz, înregistrarea cheltuielilor aferente se înregistrează integral,
la momentul respectiv, în contrapartidă cu conturile de capitaluri
proprii. Pentru
instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intră în drepturi numai după îndeplinirea de către
angajaţi a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile
aferente sunt înregistrate pe măsura prestării serviciilor, pe
parcursul perioadei pentru satisfacerea condiţiilor de intrare în
drepturi, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii. Suma
înregistrată drept cheltuieli va avea în vedere estimarea numărului
de instrumente de capitaluri proprii care vor intra în drepturi, iar
această estimare trebuie revizuită dacă informaţiile
ulterioare indică faptul că numărul de instrumente de
capitaluri proprii preconizate a intra în drepturi este diferit faţă
de estimările precedente, astfel încât, la data intrării în
drepturi, estimarea respectivă să fie egală cu numărul de
instrumente de capitaluri proprii care intră în drepturi. Precizari privind subvenţiile Atunci
când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări
finanţate din subvenţii sunt achitate direct de către
autorităţile care gestionează fondurile, din sumele
reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să
tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă
atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii
corespunzătoare. Dacă
la sfârşitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii
faţă de furnizori şi creanţe din subvenţii în
valută prezintă sold, acestea se evaluează, astfel încât
veniturile şi cheltuielile financiare aferente să nu
influenţeze rezultatului acelei luni, respectiv perioade. În toate
cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operaţiunilor
să respecte clauzele cuprinse în contractele încheiate şi
legislaţia în vigoare. Precizari privind dividendele Dividendele
repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după
data bilanţului, precum şi celelalte repartizări
similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data
bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende,
respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conformitate cu
prevederile legale privind inchiderea exercitiului si distribuirea
profitului. Precizari privind primele privind
rambursarea obligaţiunilor Atunci
când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită,
diferenţa se înregistrează într-un cont de activ (169 “Prime
privind rambursarea obligaţiunilor”). Aceasta trebuie prezentată în
bilanţ, ca o corecţie a datoriei corespunzătoare,
evidenţiate în contul 161 “Împrumuturi din emisiuni de obligaţuni”,
precum şi în notele explicative. Valoarea
acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă
rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se
amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei
(articol contabil 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligaţiunilor” 169 “Prime privind rambursarea
obligaţiunilor”). Precizari privind recunoasterea/
derecunoasterea unnor provizioane Provizioanele
pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate
după ce angajaţii au părăsit entitatea. Valoarea
provizioanelor pentru pensii se stabileşte de către
specialişti în domeniu. La determinarea lor se ţine seama de
vârsta, vehimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul
entităţii. Provizioanele
pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de muncă rămase
până la pensie, atunci când există certitudinea achitării lor
într-o perioadă previzibilă de timp. Provizioanele
pentru impozite se constituie pentru sumele
viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care
sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul. Provizioanele
prezentate în bilanţ la "Alte provizioane"
includ provizioane constituite pentru: - beneficiile plătite angajaţilor
pentru terminarea contractului de muncă, ca rezultat al deciziei
unei entităţi de a încheia contractul unui angajat înainte de data
normală de pensionare sau al deciziei unui angajat de a accepta în mod
voluntar plecarea în şomaj, în schimbul acelor beneficii; - alte
beneficii pe care entitatea urmează să le plătească
angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt
legate de restructurare sau pensii; - cheltuielile legate de protejarea mediului
înconjurător, pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate;
gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a
apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a
peisajului; alte activităţi de protejare a mediului
înconjurător; - obligaţii asumate în comun cu o
terţă parte etc. (giruri, gajuri). Provizioanele
incluse la "Alte provizioane" trebuie descrise în notele
explicative, dacă acestea sunt semnificative. În cazul
în care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o
obligaţie contractuală de a întreţine infrastructura
la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce infrastructura într-o
anumită stare înainte de a fi predată concedentului la
sfârşitul acordului de serviciu, drept obligaţii de îndeplint ca o
condiţie a licenţei primite, aceste obligaţii contractuale de
a întreţine sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion
şi se evaluează la cea mai bună estimare a cheltuielii care ar
fi cerută pentru a deconta obligaţia actuală la data
bilanţului. Acolo
unde efectul valorii-timp a banilor
este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea
actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea
obligaţiei. Câştigurile rezultate din cedarea
preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea
unui provizion. Dacă
se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un
provizion vor fi rambursate de către o terţă parte,
rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur
că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ
separat. Precizari privind capitalul şi
rezervele: conceptul financiar de capital La
elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul
financiar de capital. Conform acestui concept, capitalul este sinonim
cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entităţii.
Potrivit conceptului capitalului financiar, profitul se obţine doar dacă valoarea activelor nete la
sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea activelor nete la
începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri
către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea
proprietarilor în timpul perioadei analizate. Bunurile
de natura patrimoniului public, primite
în administrare, nu se evidenţiază în conturi bilanţiere. La
cedarea bunurilor respective, entităţile care au evidenţiate
aceste bunuri în conturi de imobilizări, în corespondenţă cu
contul 1016 „Patrimoniul public”, scot din evidenţă
imobilizările prin diminuarea patrimoniului public Scoaterea din evidenţă a unui bun care a
constituit aport la capitalul social nu modifică
capitalul social. Fac excepţie situaţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare în domeniul societăţilor comerciale,
inclusiv cazul în care are loc retragerea aportului de către
acţionari, concomitent cu reducerea capitalului social. Acţiunile
proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în
bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu. Cheltuielile
legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii
sunt reflectate direct în capitalurile proprii (cont 149 "Pierderi legate
de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii") atunci când nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări
necorporale (cont 201 "Cheltuieli de constituire"). Rezerve
din reevaluare. Evidenţierea rezervelor din
reevaluare trebuie efectuată pe
fiecare imobilizare corporală în parte şi pe fiecare
operaţiune de reevaluare care a avut loc. Alte
rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot
fi constituite facultativ pe seama
profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri,
potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. Evidenţierea
în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se
efectuează după adunarea generală
a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea
profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite
acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii,
potrivit legii. Pierderea
contabilă reportată se
acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat,
din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu
respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi legale exprese,
ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la
latitudinea adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie În cazul corectării
de erori care generează pierdere contabilă reportată,
aceasta trebuie acoperită înainte
de efectuarea oricărei repartizări de profit. Precizari privind veniturile si
cheltuielile Atunci
când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost
cuprinse sume reprezentând diverse impozite şi taxe reflectate
concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit
şi pierdere, la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile menţionate,
corectate cu cheltuielile corespunzătoare acelor impozite. O
promisiune de vânzare nu generează contabilizarea
de venituri (antecontractul de
vanzare-cumparare bunuri imobiliare). Pentru
bunurile transmise în vederea testării sau a
verificării conformităţii, se consideră că
transferul proprietăţii bunurilor a avut loc la data
acceptării bunurilor de către beneficiar. Contractul aferent
bunurilor livrate în vederea testării este un contract provizoriu prin
care vânzarea efectivă a bunurilor este condiţionată de
obţinerea de rezultate satisfăcătoare în urma testării de
către clientul potenţial, testare ce are scopul de a stabili
că bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv. Bunurile
transmise în vederea verificării conformităţii
sunt bunurile oferite de furnizor clienţilor, aceştia având dreptul
fie să le achiziţioneze fie, să le returneze furnizorului. Venituri
din prestarea de servicii de construcţii. Stadiul
de execuţie al lucrării se determină pe bază de
situaţii de lucrări care însoţesc facturile, procese-verbale
de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării
şi recepţia lucrărilor realizate, respectiv a serviciilor
prestate. În cazul
lucrărilor de construcţii, recunoaşterea veniturilor se face
pe baza actului de recepţie semnat de beneficiar, prin care se
certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit
obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului
şi ale documentaţiei de execuţie. Contravaloarea
lucrărilor şi prestărilor nerecepţionate de beneficiar
până la sfârşitul perioadei se evidenţiază la cost, în
contul de "Lucrări şi servicii în curs de execuţie",
pe seama veniturilor din producţia stocată. Precizari privind politicile contabile Conducerea
fiecărei entităţi trebuie să stabilească politici
contabile pentru operaţiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru
efectuarea inventarierii. Aceste
politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii,
de către specialişti în domeniul economic şi tehnic,
cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai
strategiei adoptate de entitate Organizarea controlului intern: Controlul
intern al entităţii vizează
asigurarea: -
conformităţii cu legislaţia în vigoare; -
aplicării deciziilor luate de conducerea entităţii; - bunei
funcţionări a activităţii interne a entităţii; -
fiabilităţii informaţiilor financiare; - eficacităţii
operaţiunilor entităţii; -
utilizării eficiente a resurselor; -
prevenirii şi controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate
etc. Procedurile
de control intern au ca obiectiv: - pe de o
parte, urmărirea înscrierii activităţii entităţii
.şi a comportamentuui personalului în cadrul definit de legislaţia
aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale
entităţii; - pe de
altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile,
financiare şi de gestiune comunicate organelor sociale ale entităţii
reflectă cu sinceritate activitatea şi situaţia
entităţii. În
contextul situaţiilor financiare anuale consolidate, perimetrul
controlului intern contabil şi financiar cuprinde societăţile
cuprinse în consolidare. Controlul
intern se aplică pe tot parcursul
operaţiunilor desfăşurate de entitate, astfel: a) anterior
realizării operaţiunilor, cu ocazia elaborării
bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizării operaţiunilor,
controlul bugetar; b) în
timpul operaţiunilor, de exemplu, sub aspectul determinării
procentului de realizare sau a procentului de rebuturi înregistrate; c) după
finalizarea operaţiunilor, caz în care verificarea este
destinată, de exemplu, să analizeze rentabilitatea
operaţiunilor şi să constate existenţa
conformităţii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate. Controlul
intern contabil şi financiar al
entităţii se aplică în vederea asigurării unei gestiuni
contabile şi a unei urmăriri financiare a activităţilor
sale, pentru a răspunde obiectivelor definite. Controlul
intern contabil şi financiar vizează asigurarea: -
conformităţii informaţiilor contabile şi financiare
publicate, cu regulile aplicabile acestora; -
aplicării instrucţiunilor elaborate de conducere în
legătură cu aceste informaţii; -
protejării activelor; -
prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor contabile
şi financiare; -
fiabilităţii informaţiilor difuzate şi utilizate la nivel
intern în scop de control, în
măsura în care ele contribuie la elaborarea de informaţii contabile
şi financiare publicate; -
fiabilităţii situaţiilor financiare anuale publicate şi a
altor informaţii comunicate pieţei. În
domeniul organizării generale, trebuie să existe: - o
documentare referitoare la principiile de contabilizare şi control al
operaţiunilor; -
circuite de informaţii vizând exhaustivitatea operaţiunilor, o
centralizare rapidă şi o armonizare a datelor contabile, precum
şi controale asupra aplicării acestor circuite; - un
calendar al elaborării de informaţii contabile şi financiare
difuzate în cadrul grupului, necesare pentru situaţiile financiare ale
societăţii-mamă. Sub
aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere: -
existenţa unui manual de principii/proceduri contabile; -
existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual; -
existenţa de controale prin care să se asigure respectarea
manualului; -
cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile şi fiscale; -
efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile; -
identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor; -
adaptarea programelor informatice la nevoile entităţii; -
conformitatea cu regulile contabile; -
asiguraea exactităţii şi exhaustivităţii
înregistrărilor contabile; -
respectarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor cuprinse în
situaţiile financiare, astfel încât să satisfacă nevoile
utilizatorilor; -
pregătirea informaţiilor necesare consolidării grupului; -
definirea şi distribuirea procedurilor de elaborare a situaţiilor
financiare consolidate, către toate entităţile de consolidat. Precizari privind aprobarea, semnarea si
publicarea situatiilor financiare Intocmire
prin desemnare in scris: Situaţiile
financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând: - numele
şi prenumele persoanei care le-a întocmit, înscrise în clar; -
calitatea acesteia (director economic, contabil-şef sau altă
persoană desemnată prin decizie scrisă de administrator,
persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România); -
numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul.
Aprobare: Situaţiile
financiare anuale, însoţite de raportul administratorilor pentru
exerciţiul financiar în cauză şi de raportul de audit semnat
de persoana responsabilă, potrivit legii, sau raportul cenzorilor sunt
supuse aprobării adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor. Publicare:
Situaţiile financiare anuale, aprobate în mod corespunzător,
împreună cu raportul administratorilor şi raportul de audit semnat
de persoana responsabilă, potrivit legii, sau raportul cenzorilor, se
publică în conformitate cu legislaţia în vigoare. Ori de
câte ori situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor
se publică în întregime, acestea trebuie să fie reproduse în forma
şi conţinutul pe baza cărora auditorii statutari sau persoanele
care au efectuat verificarea, după caz, şi-au întocmit raportul
lor. Acestea trebuie să fie însoţite de textul complet al
raportului de audit sau al raportului de verificare, după caz. Dacă
situaţiile financiare anuale nu se publică în întregime, trebuie
să se indice faptul că versiunea publicată este o formă
prescurtată şi trebuie să se facă
trimitere la oficiul registrului comerţului la care au fost depuse
situaţiile financiare anuale. În cazul în care situaţiile
financiare anuale nu au fost încă depuse, acest lucru trebuie prezentat.
Raportul
de audit nu se publică, dar se menţionează dacă a fost
exprimată o opinie de audit fără rezerve, cu rezerve sau
contrară, sau dacă auditorii financiari nu au fost în
măsură să exprime o opinie de audit. De asemenea, se
menţionează dacă raportul de audit face referire la aspecte
asupra cărora auditorii statutari atrag atenţia printr-un paragraf
distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve. Împreună
cu situaţiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de
distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. Conturi consolidate Se face
transpunerea prevederilor Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Directivelor
78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului în ceea ce priveşte
anumite cerinţe de prezentare a informaţiilor impuse
societăţilor comerciale mijlocii şi obligaţia de a
întocmi conturi consolidate. Conturi noi/ revizuite/ eliminate fata de
versiunile anterioare Conturi
noi 1067
Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia
netă într-o entitate străină Grupa 14 este introdusa anterior prin din Ordinul
2374/2007 pentru evidentierea castigurilor/ pierderilor legate de emiterea/
rascumpararea/ vanzarea/ cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor
de capitaluri proprii: 141
Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii 149
Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu
titlu gratuit sau anularea instrumentelor
de capitaluri proprii Grupa 22 este
introdusa pentru evidentierea imobilizarilor corporale in curs de
aprovizionare 223
Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi
plantaţii în curs de aprovizionare 224
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs de
aprovizionare Grupa 32 este
introdusa pentru evidentierea stocurilor in curs de aprovizionare 321
Materii prime în curs de aprovizionare 322
Materiale consumabile în curs de aprovizionare 323
Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare 326
Animale în curs de aprovizionare 327
Mărfuri în curs de aprovizionare 328
Ambalaje în curs de aprovizionare Cu
ajutorul conturilor din subgrupele 22 si 32 se ţine evidenţa
imobilizărilor corporale/ stocurilor cumpărate, pentru care s-au
transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la
finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare. Conturi noi pentru reclasificarea subventiilor 475
Subvenţii pentru investiţii 4751
Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (preia 131
Subvenţii guvernamentale pentru investiţii) 4752
Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru
investiţii (preia 132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
pentru investiţii) 4753
Donaţii pentru investiţii (preia 133 Donaţii pentru
investiţii) 4754
Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (preia 134 Plusuri de
inventar de natura imobilizărilor) 4758 Alte
sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (preia 138
Alte sume primite cu caracter de subvenţii) Conturi noi pentru evidentierea sconturilor 609
Reduceri comerciale primite 709
Reduceri comerciale acordate contul
609 “Reduceri comerciale primite”, care are funcţie de pasiv
ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior
facturării, indiferent de perioada la care se referă. 709
“Reduceri comerciale acordate”, care are funcţie de activ,
ţine evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior
facturării, indiferent de perioada la care se referă. Conturi noi pentru evidentierea remunerarea
salariatilor si alte obligatii salriale 644
Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii (prin
corespondenta cu 106) 6456
Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative 6457 Contribuţia
unităţii la primele de asigurare voluntară de
sănătate Conturi revizuite pentru evidentierea productiei 711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (a functinat sub denumirea
Variaţia stocurilor) 712
Venituri aferente costurilor lucrărilor şi serviilor în curs de
execuţie Conturi
eliminate Grupa 13 a
fost eliminata, continutul conturilor fiind preluat de clasa 4 conturi 475: 131 Subvenţii guvernamentale pentru
investiţii 132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de
subvenţii pentru investiţii 133 Donaţii pentru investiţii 134 Plusuri de inventar de natura
imobilizărilor 138 Alte sume primite cu caracter de
subvenţii pentru investiţii. |